Wednesday, July 29, 2009

lamaie.


imi place. imi place ca ma lasa sa-l tin de mana si-mi place sa zac cu el pe banci. imi place ca ma lasa sa rad degeaba chiar daca nu are vreun sens. imi place cand glumeste-aiurea si ma face sa zambesc.
"si culmea e ca" nici macar nu stiu de ce imi place atat de mult. cred ca e pur si simplu faptul ca am nevoie sa ma atasez de cineva. am nevoie sa stiu ca o persoana va fi mereu aici, langa mine. e genul de persoana care ma lasa sa sar sa-l imbratisez ca-n filmele-alea proaste, care ma strange tare-n brate cand am nevoie si care stie ca ma gadila gatul. m-am atasat prea usor. asta e concluzia. m-am atasat in asa hal incat sunt mai multe lucruri care ar trebui sa-mi aminteasca de altcineva dar care totusi ma duc cu gandul la el. mai multe decat ar trebui, oricum.
cred ca-i genul de persoana care ma poate face sa zambesc, oricand. stie cum sa puna problema, cum s-o faca amuzanta, cum sa traga morale pompoase din ea. stie ca ma gadila coastele si c-am avut pneumonie. acum stii si tu. ^^
dar spre deosebire de cainele de plus din copilarie, el ma asculta mai frumos. el zambeste in timp ce vorbesc si nu se uita-n sus. zambeste cand e frig si-apoi ma strange-n brate. nu stiu de ce m-am atasat atat de mult de el, cred ca a venit la momentul oportun. i-a luat doua luni sa afle cum ma cheama si il ador pentru asta.



*acest post va avea o nevoie serioasa de completare.

Monday, July 27, 2009

in our world where there's no time.


am incercat toata ziua sa scot ceva. am lasat treaba de compose deschisa si ma uitam la hartia alba.
ma gandeam la viata. in general. sau in particular. ma intrebam daca iau problemele ca atare sau le ocolesc pana ce devin mai complicate. am ajuns la concluzia ca le ocolesc. mi-a luat 4 ore si 12 ciocolate sa imi dau seama.
cred ca exagerez , de mult prea multe ori. dramatizez pentru ca finalul mi se pare ca ar fi oricum mult mai tragic. evit sa iau decizii si asta se dovedeste a fi o idee foarte proasta. cand aud lucruri ce necesita gandire le acord mai mult timp decat ar trebui in mod normal. si asta doar pentru ca stiu ca daca ma grabesc sa ajung la o concluzie, va fi una prost-inspirata.
si uneori mi-e atat de frica. mi-e frica ca o sa pierd acele cateva persoane la care tin atat de mult. in mai putin de 2 luni de-acum doua dintre ele pleaca. pleaca la mama naibii. o sa-i vad iarna de craciun (cat urasc termenii astia definitorii pentru doua saptamani de leneveala si multa mancare) si poate primavara de paste. unul dintre ei este omul care m-a ajutat sa devin ceea ce sunt , desi cu care faptul ca locuim sub acelasi acoperis nu-l impiedica sa-si limiteze cuvintele adresate mie cat mai mult cu putinta.
iar celalalt. cred ca este cel mai bun prieten al meu. iarasi un termen difinitoriu inutil. este acea persoana din viata mea cu care vorbesc de la masuri de sutiene la robin williams, si-napoi. este persoana cu care-mi impartasesc romantele esuate desi stiu ca ma iubeste mai mult decat ca pe o sora. nu ma face sa ma simt prost din cauza asta. ma face sa ma simt... altfel. si-o sa-mi fie dor de asta.
cand ma gandesc ca n-o sa mai vedem decat acelasi cer mi se rup bucatele din inima. si desi am fost asigurata ca o sa fie la fel, stiu ca nu-i asa. stiu ca defapt el o sa fie mai distant si eu mai nervoasa. o sa-mi moderez cuvintele cu grija si n-o sa-i mai pot povesti totul.
va fi o ruptura imposibil de lipit cu superglue sau convorbiri despre julia roberts. sau engleza combinata cu romana, sau certurile create doar pentru a ne-mpaca.
o sa-mi fie dor sa ma uit la stand-up-uri cu el.
mi-e dor deja.
mi-e mult mult prea dor pentru a putea face ceva ca sa previn toate acestea.
stiu ca se vor intampla si stiu ca as putea face ceva pentru a opri asta, dar pur si simplu NU POT.
sunt mult prea fascinata de faptul ca va sta in 30 de grade in timp ce eu voi dardai de frig iarna. si de data asta este fascinata intr-un mod rau. foarte rau.
n-am puterea sa imi omor timpul gandindu-ma la altceva sau profitand de luna ramasa.
am doar puterea sa-mi amintesc saptamana trecuta si sa-mi plang de mila.
jalnic.

Friday, July 17, 2009

exagerat.

vreau sa scriu. vreau sa am cum sa imi exprim gandurile in litere aruncate aleatoriu unele langa altele, forand cuvinte bizare. si as putea. as putea sa scriu gandurile care imi trec zilnic prin minte, dar uit. sunt atat de multe, incat cele mai importante isi fac loc pana la un anumit punct al zilei in mintea mea, ca apoi sa dispara in mod misterios.
vreau sa ii spun ce cred. o fac adesea, dar nu in cantitatea in care ar trebui. vreau sa stie ca ma urmareste cumva, mereu, oriunde merg.
vreau sa pot contrabalansa lucrurile bune si lucrurile rele, asa cum facea sharon spitz (lame, stiu) intr-un episod. vreau sa pot face o comparatie plauzibila, in urma careia sa pot trage o concluzie macar decenta.
vreau sa-mi amintesc seara cum ma simt cand ma iei de mana. vreau sa-mi amintesc momentele din filmele pe care le vedem, acele momente speciale in care gandul ca "ba, ar trebui sa notez asta undeva" sa se poata materializa.
probabil ca sunt diferita. vreau prea multe lucruri pe care nu le pot implini de una singura.
si-apoi... apoi imi amintesc. imi amintesc ca alegerile pe care le fac ma vor urmari cumva, mereu. probabil suna aiurea si fara sens sa cred ca imi voi aminti ce se-ntampla cu mine. in mod normal, sentimentele n-ar prinde viata, ar sfarsi tragic precum gandurile-mi.
dar cand ma uit spre el si imi zambeste, desi se uita-nfata, imi dau seama ca pot sa pastrez anumite trairi, undeva, adanc.
si-inchei aici, incep sa aberez.


p.s. un gand inca nu a fost omorat ; ''el nu imi spune ca am mainile reci, el mi le ia intr-ale lui si le tine asa, pana cand frigul se evapora''. cred ca este mai curand o idee. o idee ce merita exploatata intr-una din zilele de vara ramase.

Thursday, July 16, 2009

vino sa visam sub apa.


si sa atingem nisipul cu degetele. nisipul acela fin ce acopera fundul marii. sa ne tavalim in nisipul aspru de pe plaja. vino sa mancam pestisori ciudati si sa ne alergam prosteste.
vino sa cumparam suveniruri si vino sa ne plangem impreuna. vino sa mancam inghetata veche si vino sa ne uitam la filme.
vino acolo jos,sub stanci, sa ne uitam la soare cum rasare si vino sa vedem ciudata luna.
vino sa dansam in ploaia si vino sa facem gratar. vino sa zacem pe sezloange proaste, vino sa zambesti la poze. vino sa ne topim in soarele de august. vino sa bem sprite expirat, sau hai sa bem o bere.
vino sa cumparam bomboane si le privim cum se topesc. vino sa ma iei de mana si sa sarim drept in piscina. vino sa ne bronzam cu model, pana cand celofanul arde prea tare. vino sa ne prostim ca prindem peste bare-handed, sau ca am gasit comori.
vino sa arunci ceasul, si-apoi sa ne scufundam.
vino sa facem castele de nisip, hai sa le udam. vino sa ne uitam la poze cu noi dezbracati, hai sa ne-amintim de cand eram mici.
vino sa mestecam guma tare, si-apoi sa ne plangem iar. vino sa ne uitam la seriale pe 2 cm²,sau sa vedem un film prost.
vino sa visam sub apa, asa cum doar noi stim.